TOLERANTA

Pe drept cuvant, toleranta este considerata ca una din principalele virtuti ale francmasonului. Francmasoneria a practicat-o in mod spontan, inainte ca filozofii Luminilor sa o teoretizeze si chiar in contextul istoric al unei societati care era departe de a fi laica. Intr-o societate laica toleranta - cel putin toleranta religioasa - este impusa de lege, prin faptul ca aceasta, prin insesi principiile sale, pune toate religiile pe picior de egalitate si face din religile o forma de abordare supusa (evlavie, religiozitate, pietate) strict personala. Fara a pune din nou in discutie laicitatea care a intervenit in unele societati contemporane dezvoltate din punct de vedere material, se poate doar observa ca, intr-o astfel de societate, aceasta toleranta ramane pentru multi oameni un comportament exterior: se abtin de la acte de intoleranta fie prin indiferenta, fie prin teama de legea care le reprima. Inmultirea alarmanta a actelor de intoleranta in societatile ce se denumesc "civilizate" ori "democratice", in ultimii ani, dovedeste ca intoleranta este intotdeauna gata sa ridice capul, atunci cand ignorantii si mediocrii sunt tolerati. Pe de alta parte, intoleranta nu este monopolul credinciosilor: exista in societatea contemporana - tocmai datorita premiselor ei laice - o neintelegere vizavi de problema religioasa care genereaza in individ o forma de intoleranta intelectuala, cu atat mai grava cu cat ea afecteaza persoane care de cred scutite de viciul intolerantei, din simplul motiv ca nu sunt credincioase.

Adevarata toleranta este o atitudine interioara devenita  mod de viata autentic al perosanei masonului. Ea se sprijina de respectul fata de om, fata de libertate, fata de specificul inaintarii intelectuale si spirituale a fiecaruia. Numai  o astfel de atitudine interioara poate fi o baza solida  pentru un comportament exterior. Toleranta masonica este o consecinta a caracterului fundamental personal al masoneriei. Masoneria asteapta de la fiecare sa descopere si sa realizeze in el insusi adevarul si este constienta de faptul ca, daca un astfel de proces poate si sprijinit si ghidat, el nu ar putea fi fortat, solicitat sau impus persoanei masonului de cate alta perosana.

Pe de alta parte o autentica toleranta  nu ar putea proveni din indiferenta. Omul indiferent nu devine tolerant, pentru ca el isi refuza raspunderea optiunii si ocazia sa-si puna la incercare toleranta. Masoneria este constienta de propriile principii, de ceea ce este si de ceea ce nu este ea. Importanta pe care o acorda tolerantei merge mana in mana cu fermitatea respectarii aspectelor ei esentiale. Conditiile restrictive pe care le pune  la primirea membrilor ei nu sunt decat expresia acestei constiinte si a acestei fermitati, si ele nu implica nici un dispret fata de  cei care nu satisfac aceste conditii. Adeziunea la masoneria este un act liber si responsabil. Candidatii sunt informati in mod sincer despre conditiile la care ea se  supune si, in definitiv, le ramane lor sa-si dea seama, atunci cand  nu indeplinesc aceste conditii, ca masoneria nu este calea pe care prebuie sa o urmeze.

DESPRE ADEVAR

Toate adevarurile sunt adevaruri pentru o epoca, si niciodata adevaruri eterne, in sensul ca orice mare infaptuire ce a durat si s-a dovedit viabila, fie in domeniul religiei, moralei, politicii sau in oricare alte domenii, si care si-a aflat locul in aceasta lume, a constituit un adevar al timpului respectiv, de o claritate pe masura nivelului de pregatire al oamenilor care urmau sa-l primeasca.

Aceeasi observatie este valabila si in cazul marilor oameni ai lumii. Nivelul intelectual si calitatile unui popor au o singura masura - oamenii mari pe care Providenta ii da acelui popor, si pe care el este in stae sa-i pretuiasca. Insa intotdeauna au existat oameni prea mari pentru timpul sau semenii lor.

A impune adevarul ideal (sau o lege tot atat de ideala) unui om care este incapabil sa-l inteleaga, se dovedeste o fi o speculatie zadarnica. Legile simpatiei actioneaza asupra oamenilor in functie  de modul in care acestia ii privesc pe cei aflati in fruntea lor. Este reu de spus asupra caror calitati ale liderului pune accentul cel care este condus. Fata de oamenii de o inalta factura intelectual oamenii ce simt atrasi doar in mica masura. Atunci cand Burke,  cel mai intelept om de stat pe care l-a avut vreodata Anglia, s-a ridicat sa ia cuvantul, Camera Comunelor s-a golit ca la un semnal convenit anterior. Masele de oameni privesc cu prea putina simpatie adevaririle cele mai inalte.

Adevarul cel mai ianlt (ce si omul superior, de altfel) fiind de neinteles pentru omul obisnuit si cu mult deasupra nivelului acestuia, ii va aparea ca fiind ceva rupt de realitatea asa cum o percepe el, si in consecinta il va considera un neadevar. Catolicismul a constituit un adevar vital in timpurile lui de inceput, dar a fost depasit, dupa care a aparut protestantismul, care a inflorit, si apoi a decazut. Doctrinele lui Zoroastru au fost cele mai bune pentru vechii persi, care erau pregatiti pentru a le primi, cele ale lui Confucius erau potrivite pentru chinezi, iar cele a lui Mahomed pentru arabii din vremea sa. Fiecare dintre acestea au reprezentat un adevar entru epoca respectiva. Fiecare a fost o Evanghelie predicata de un reformator, si daca unii oameni sunt mai putin norocosi si se multumesc sa ramana la ea, in timp ce altii descopera un adevar superior, acest lucru nu este datorat greselii lor, ci unor circumstante potrivnice. Ei ar trebui sa fie compatimiti pentru acest lucru, nu persecutati.

Este foarte dificil sa arati oamenilor adevarul, sau sa-i faci sa gandeasca adevarat. Intelectul subtil al omului poate sa-si teasa valurile chiar si deasupra celor mai clare viziuni.

Este destul de greu de obtinut unanimitate din partea unui juriu, iar ca sa ceri acest lucru unui numar mare de oameni in privinta convingerilor politice, este de neconceput. Cu multa greutate se vor gasi doi oameni in Congres care sa fie de aceeasi parere - destul de rar se va gasi un om care sa fie de acord cu sine insusi. Bierica statala, care incearca sa obtina suprematia pretutindeni, are la dispozitie un numar mare de posibilitati de exprimare.

Cum ne putem astepta ca oamenii sa fie de acord in privinta unor lucruri aflate dincolo de posibilitatile de cunoastere ale simturilor? Cum putem masura Infinutul si Invizibilul doar cu ajutorul catorva marturii? Intrebati valurile molcome ale marii ce murmura printre pietrele tarmului! Cate dintre aceste cuvinte, care vin din tarmul nevazut, nu se pierd asemenea pasarilorcare pier in lungile lor calatorii? Zadarnic ne vom atinti privirea spre imensul Infinit! Va trebui sa ne multumim , asa cum fac si copiii, cu pietricelele aruncate pe tarm, fiindca ne este interzis sa exploram adancurile ascunse.

Albert Pike

CELE X PORUNCI

Francmasoneria isi are decalogul sau, care este lege pentru initiatii sai. Iata care sunt cele X porunci:

I. Dumnezeu este Vesnic, Atotputernic, este Intelepciunea imuabila, Inteligenta suprema si Iubirea nesecata.

• Sa-L adori, sa-L venerezi, si sa-L iubesti!
• Sa-L cinstesti prin practicarea virtutilor!

II. Religia ta sa fie savarsita binelui, pe care sal implinesti cu bucurie, si nu ca o datorie.

• Sa te faci prieten cu omul intelept si sa-i urmezi sfaturile!
• Sufletul tau este nemuritor! Sa nu faci nimic care l-ar putea degrada!

III. Sa lupti neincetat impotriva viciului!

• Sa nu faci altora ceea ce nu ai vrea sa-ti se faca ei tie!
• Sa te supui sortii tale si sa tii aprinsa lumina intelepciunii!

IV. Sa-ti cinstesti parintii!

• Sa-i respecti si sa-i cinstesti pe cei varstnici!
• Sa-i inveti pe cei tineri!
• Sa ocrotesti si sa aperi copilaria si nevinovatia!

V. Sa porti de grija Sotiei si copiilor tai!

• Sa-ti iubesti tara si sa te supui legilor ei!

VI. Prietenul tau sa fie pentru tine un al doilea Eu!

• Nenorocirea sa nu te indeparteze de el!
• Sa faci pentru memoria lui ceea ce ai face pentru el daca al fi in viata!

VII. Sa eviti prieteniile nesincere si fugi de ele!

• Sa te infranezi de la exces in orice vei intreprinde!
• Sa te feresti de la a savarsi ceva care sa-ti intineze memoria!

VIII. Sa nu ingadui nici unei patimi sa te stapaneasca!

• Sa-ti fie de invatatura patimile celorlalti!
• Sa fii ingaduitor fata de greseli!

IX. Sa asculti mult, sa vorbesti putin, sa actionezi bine!

• Sa nu dai uitarii nedreptatile!
• Sa rasplatesti raul cu binele!
• Sa nu abuzezi de puterea sau de superioritatea ta!

X. Sa inveti sa cunosti oamenii, si, prin aceasta vei invata sa te cunosti pe tine insuti!

• Sa cauti intotdeauna virtutea!
• Sa fii drept!
• Sa te feresti de vanitate!

_____________

Albert Pike - Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei

DEMONUL INTELEPT AL TEMPLIERILOR

PROFETIILE LUI JOACHIM. IUBIRILE LUI RAMON LULL. SFANTUL FRANCISC SI BUDDHA. ROGER BACON IL IRONIZEAZA PE TOMA D'AQUINO. TEMPLERII IL VENEREAZA PE BAPHOMET

In anul 1076, musulmanii turci au cucerit Ierusalimul si au inceput sa-i persecute pe pelerinii crestini. Crutiatii au eliberat Tara Sfanta, dupa care au pierdut iarasi controlul asupra ei.

In anul 1119, cinci cavaleri, condusi de Huges de Paynes, s-au intalnit pe locul rastignirii. Aidoma celor purtatori ai sangelui lui Cristos. Pentru a-i proteja pe pelerini, ei si-au stabilit cartierul general in locul in care se credea ca eu fost grajdurile de pe langa Templul lui Solomon.

CREDINTA

Credinta este necesara, deoarece pierderea ei slabeste spiritualitatea. Stiinta, din fericire, nu contrazice sistematic credinta.