CABALA

Nu era totul piedut in Evul Mediu. Se produsese o transformare, care mai intai, a povocat o miscare intelectuala de cel mai inalt interes.

In vreme de disputele dogmaitice devizau societatea, mintile cele mai luminate au trecut la studiul stiintific al problemelor religioase. S-a ajuns astfel si la studiul metafizicii religioase a evreilor. Ei credeau ca mostenesc, inca de la Moise, o doctrina secreta care pentru ei era insasi traditia, numita in ebraica Qabbalah. In realitate, erau conceptii provenite in cea mai mare parte din gnosticismul alexandrin si deci preluate din patrimoniul initierilor antice. Qabbalah pune in evidenta astfel concordanta fundamentala a tuturor religiilor. 

Consecinta practica a acestor reverii mistice a fost ideea unei filosofii care sa-i reuneasca pe adeptii tuturor cultelor fara discriminari si fara a-i obliga sa-si  renege propria credinta.

Datorita unor ganditori de forta animati de aceasta idee si care isi dedicau intreaga energie pentru speculatii pe aceasta tema, a aparut o tensiune aparte in climatul spiritual al veacului al XVII-lea.

MOISE ŞI CABALA • AKHENATON ŞI SATAN • SOLOMON, SHEBA ŞI HIRAM • REGELE ARTHUR Şl CHAKRA COROANĂ

Civilizaţia egipteană este probabil cea mai de succes din întreaga istorie cunoscută, supravieţuind vreme de peste trei mii de ani - în comparaţie cu cea creştină, din Europa şi America, care are, deocamdată, o durată de numai circa două mii de ani. Un alt aspect remarcabil este cel al arhivelor istorice egiptene extraordinar de bine păstrate, pe zidurile templelor, pe tăbliţe de lut ori pe papirusuri. Acestea au fost esenţiale în plasarea în contextul istoric corect a civilizaţiilor învecinate, care au lăsat în urmă mult mai puţine artefacte şi consemnări.